Inainte de teză

       
                   Cred că cele mai frumoase momente din viața unui licean sunt... evident: tezele. Acum sunt sigur că veți răspunde la fel ca profesorul meu de matematică: "Sigur că nu!". Poate pentru că aveți dreptate: această perioadă este frumoasă până începe. :-) Pentru mine e destul de chinuitoare și stresantă... prea mult suspans, prea mult stres, prea multe emoții pentru câteva foi scrise care-ți vor decide soarta școlară...
                   E clar ce am făcut după ce am ajuns acasă de la școală. Da, am mâncat și m-am culcat; formulele mai pot aștepta cuminți între paginile caietului până mă trezesc pentru a le repeta. În plus, cred că am reușit să le rețin dacă mă gândesc că am lucrat destul de multe exerciții unde le-am aplicat... În fine, totuși să fiu sigur... le voi repeta puțin...vreau să-mi maximizez șansele pentru o notă mare, și fac asta pentru că nu mai vreau să-l văd pe domnul profesor cum împarte tezele și, când ajunge la teza mea, să întrebe: "Tinere-Onofrei \ Zece când mai iei?"
                   Nu am emoții...nu acum. Dar mâine sigur voi avea câteva care (cred eu) că vor trece, pentru că altfel voi fi cel mai probabil stresat, și n-aș vrea să spun că "Am reușit, m-am relaxat \ În ultimul hal"...
                   În orice caz, sper ca mâine să nu fiu părăsit de puterea de hitman, și pentru a fi sigur, mă duc să-mi "lustruiesc armele". Ne auzim mai târziu...cel mai probabil, mâine după teză ;-)